În Orient, aceasta dorinta profunda si-a gasit expresia în numeroase doctrine, fiecare dintre ele oferind o viziune extrem de elaborata asupra imortalitatii.
Pentru tibetanii budisti, moartea nu este decît începutul unei lungi calatorii pîna la o noua reîncarnare.
La fel cum odinioara pelerinii se imbarcau spre zari necunoscute in cautarea unor tinuturi paradiziace, in zilele noastre grupuri de adepti plini de speranta urmeaza falsi guru, inselati de promisiunea ca vor ajunge sa cunoasca beatitudinea unor tinuturi spirituale inaccesibile muritorilor de rind.
Dupa o prima calatorie in India la virsta de 23 de ani si dupa o scurta cariera de jurnalista, Alexandra David-Neel se dedica studiului religiilor orientale.
Calatoreste de mai multe ori in Asia, fiind renumita pentru vizita sa in Lhasa in 1924, cind orasul le era ... citeste mai departe
Calatoria unei parizience in Lhasa, Alexandra David Neel
In 1924, cind Tibetul era o tara inchisa pentru straini, Alexandra David-Neel si fiul ei adoptiv, lama Aphur Yongden, au reusit sa treaca granita venind dinspre China si s-au indreptat spre capitala. La capatul unei calatorii de opt luni in care au fost ... citeste mai departe
Lectura romanelor lui Jules Verne, ore indelungate petrecute la Muzeul de arta asiatica Guimet ? asa s-a nascut pasiunea Alexandrei David-Neel pentru calatorii si mai ales pentru Orient.
Ca sa-si urmeze visul, a plecat de acasa si s-a dedicat studiului san-scritei. India in care am trait povesteste prima ei calatorie in ... citeste mai departe
Fascinata de civilizatia orientala, Alexandra David-Neel calatoreste in anii 1920 in Tibet, pentru a afla mai multe despre lamaism.
In peregrinarile sale, vede oameni care reusesc sa leviteze, sa comunice telepatic sau sa mearga pe apa, il intilneste pe Dalai Lama si descopera perspectiva tibetanilor asupra mortii si a vietii de ... citeste mai departe
